După săptămâni, ba chiar luni de protest, este dificil să păstrezi o viziune de ansamblu asupra a ceea ce s-a întâmplat în Ucraina până acum. Echipa MH a făcut un rezumat al celor mai importante evenimente de până astăzi.
Este greu să nu observi cum știrile și fotografiile din Ucraina devin din ce în ce mai mohorâte în fiecare zi: cel puțin 4 persoane au fost ucise în urma confruntărilor cu poliția, multe altele fiind torturate, răpite sau bătute. Ceea ce a început în luna noiembrie a anului trecut ca o demonstrație pașnică pro-Europa în capitala Ucrainei s-a transformat în ultimele două săptămâni într-un conflict național tensionat între protestatari și stat. O regiune restrânsă din centrul Kievului a devenit un adevărat câmp de luptă. Președintele Victor Yanukovych și guvernul nu doar că eșuează în încercarea lor de a controla situația din țară, dar sunt în același timp lenți și reticenți la cererile prostestatarilor, chiar și după ce protestul a început să coste vieți omenești. Prin urmare, răscoalele s-au răspândit mai departe în afara Kievului, cu mii de persoane luând cu asediu clădirile guvernului, cerând demisia președintelui și grațierea protestatarilor ce încă rămân închiși.
Rebeliunea a început spre sfârșitul toamnei, când președintele a refuzat să semneze un acord de asociere cu UE în favoarea unui schimb comercial cu Rusia, cu un plan de salvare de 15 miliarde de dolari. Pentru o țară unde mai mult de jumătate din populație este în favoarea aderării la UE, aceasta a fost o schimbare irevocabilă a voinței guvernamentale în politica externă. Ziua următoare, Piața Independenței din Kiev a devenit un centru nervos a ceea ce a fost numit cel mai mare protest în masă de la Revoluția Portocalie din 2004. Oamenii din Kiev și din alte regiuni ale Ucrainei au inundat centrul capitalei și l-au transformat într-o bază a revoluției cu o tabără de corturi și bucătărie în aer liber în jurul Maidanului (Piața Independenței). Protestatarii au decis să evite folosirea oricărui simbol al vreunui partid politic, chiar dacă de fapt au fost susținuți de liderii a trei mari forțe de opoziție care au început să-i reprezinte: Arseniy Yatsenyuk, lider al celui mai important partid din opoziție numit „Țara natală”, condus de Yulia Tymoshenko, fosta prim-ministră în închisoare, fostul campion de box devenit politician Vitali Kitschko (partidul ”Urdar”) și liderul naționalist Oleg Tyahnybok (partidul „Svoboda”).
Opoziția a anunțat în repetate rânduri că demonstrația trebuie să rămână pașnică, în ciuda numeroaselor încercări de a provoca scenariul de forță din partea unor tineri atletici care, așa cum pretind oamenii de la EuroMaidan, sunt sponsorizați de către guvern. Chiar și după ce protestatarii, majoritatea studenți, au fost bătuți cu cruzime de către poliția de elită „Berkut” a Ucrainei, singura schimbare pe EuroMaidan a fost blocarea sa cu baricade de către demonstratari. Timp de aproape două luni oamenii au rămas cu corturile în Kiev, în timp ce guvernul a rămas silențios.
Un drum fără întoarcere a venit pe 18 ianuarie, când oficialii ucrainieni au introdus o nouă lege anti-protest ce își dorea înfrânarea demostrațiilor împotriva guvernului. Reacția protestatarilor a fost imediată. De data aceasta însă, nemulțumirea masei s-a transformat în violență, atunci când un grup de oameni – se pare că tineri activiști radicali – au tăbărât pe poliție cu bombe de petrol și pietre. Conform surselor, cel puțin 4 persoane au fost ucise în urma confruntărilor violente, o mulțime de protestatari și de jurnaliști au fost răniți cu gloanțe de cauciuc și bastoane. Până și protestatarii aflați în spital au fost urmăriți și răpiți din patul de spital de către polițiști. Probabil cea mai deranjantă dovadă a brutalității poliției a fost când o înregistrare video a apărut pe internet arătând membri Berkut ce abuzau un protestatar dezbrăcat la temperaturi de sub zero grade.
Peste toate acestea, în aceeași noapte, persoanele care se aflau în vecinătatea luptei au primit un mesaj pe telefonul mobil cu textul: „Drag(ă) abonat(ă), sunteți înregistrat(ă) ca participant(ă) la tulburarea ordinii publice.”
Toate aceste evenimente au declanșat un val de răscoale în alte orașe ucrainiene, începând din vest și răspândindu-se până și în zonele de est influențate de Rusia, care păstraseră distanța până atunci.
Numai după ce protestele au ajuns la scală națională, președintele Yanukovych a început în sfârșit dialogul cu EuroMaidan. După ce liderii opoziției au respins oferte de posturi de conducere în cadrul guvernului propuse de către președinte, guvernul a desființat legea anti-proteste, iar primul ministru Mykola Azarov și-a dat demisia. Locul său a fost însă ocupat imediat de către Serhiy Arbuzov, despre care se crede că are de asemenea legături strânse cu familia președintelui.
În cadrul ultimei ședințe de parlament, deputații au votat noua lege, ce garantează grațiere doar dacă protestatarii demontează baricadele și deblochează străzile și piețele din țară, cu excepția zonelor unde protestul este pașnic. Mai mult, potrivit acestei legi, vor fi eliberați doar acei protestatari care au făcut parte din demonstrații pașnice.
Acest compromis parțial se pare că nu a fost însă satisfăcător pentru EuroMaidan. De fapt, oamenii au promis să rămână în corturi și să continue ocuparea clădirilor administrative până când toți protestatarii vor fi eliberați din închisoare, oficialii guvernului pedepsiți pentru atrocitățile poliției, iar președintele își va da demisia.
[crp]
Comentarii recente